Psihologia copilului - alegerile copilului

Este bine să ne facem puţin timp să-i ascultăm şi pe alţii, mai mulţi eventual, apoi să ne tragem singuri concluziile. Aşa am decis să-mi las copiii pe cât posibil să-şi facă propriile alegeri, să înveţe ghidaţi de mine şi de soţul meu, să facă acest lucru cât mai devreme. Este o metodă a alegerii dirijate, copilul având de ales între două sau mai multe variante, lucruri preselecţionate anterior de părinte.

Maria e micuţa, ea nu poate alege decât ce şi cu ce să ne jucăm. Matei, având aproape 3 ani, poate alege cu ce se îmbracă, ce mănâncă, în ce parc ieşim la joacă, cu ce ne jucăm, pe cine să sunăm să vedem ce mai face, la ce desene animate ne uităm, ce melodie ascultăm. Dimineaţa nu-l întreb " ce mănânci?", ci " mănânci caşcaval cu pâine şi ardei sau brânzică cu pâine şi roşie?"; când ieşim afară îl întreb " mergem în parcul Moghioroş sau în Herăstrău?"; când ne jucăm " facem puzzle sau construim şină de tren?"; dacă trebuie să punem un tricou îl las pe el să-l aleagă. Uneori îi ofer mai multe variante din care el poate alege. Am plecat zilele trecute la munte, în Predeal. Am găsit un restaurant cu o privelişte superbă, ne-am aşezat la terasă şi i-am citit din meniu tot ce ar fi putut mânca el: supe, ciorbiţe, grătar de pui, peste, vită, brânză cu smântâna şi mămăligă, deserturi cu fructe, şi el a ales apoi de fiecare dată altceva ce vroia să mănânce, de fiecare dată un fel de mâncare şi deşert.

Aceste alegeri ajuta copilul să se dezvolte frumos, să-şi formeze personalitatea. Îmi place să-l văd pe Matei mândru de el şi mai sigur pe el atunci când face alegeri. Fiind atât de mici, ei au nevoie de protecţia noastră, nu pot lua orice decizie în ceea ce-i priveşte, ci atât cât să nu fie puşi în pericol ei, sau alte persoane.